archive-info.com » INFO » C » CURSURI-ONLINE.INFO

Total: 398

Choose link from "Titles, links and description words view":

Or switch to "Titles and links view".
  • Cazul dativ- substantivul
    Ion n dealu lui teatru lui fluviu lui nume lui f cas ei basma lei vulp ii campie i Bistrite i Marie i Pl m oameni lor frati lor codri lor fii lor n dealuri lor teatre lor fluvii lor nume lor f case lor basmale lor vulpi lor campii lor Forme nearticulate Substantive comune Substantive proprii Sg m un ui om frate codru fiu frumosului Caraiman n un ui deal teatru fluviu nume f unei case basmale vulpi campii frumoasei Bistrite Pl m un or oameni frati codri fii n un or dealuri case fluvii nume f un or case basmale vulpi campii Observa ca singurele substantive care isi schimba forma la cazul dativ sunt substantivele feminine la numarul singular N cas a basm a vulp e D cas e i basma le i vulp ii unei cas e basma le vulp i La aceste substantive cazul dativ este indicat la singular si prin forma substantivului si prin forma articolului hotarat i sau a celui nehotarat unei La substantivele masculine si neutre la singular si la plural precum si la pluralul substantivelor feminine cazul dativ este indicat numai prin formele articolului lui lor un ui un or Substantivele proprii masculine nume de persoane precum si cele feminine terminate in consoana sau numele imprumutate din alte limbi primesc articolul lui inaintea substantivului lui Ion lui Irinel lui Carmen etc Celelalte substantive feminine nume de persoane primesc articolul hotarat la sfarsit ca si substantivele comune Ane i Marie i Anca i Ilinca i III In textele de la punctele I si II substantivele la cazul dativ cu functia de complement obiect indirect s au aflat in propozitii in care determina verbe ce pot avea si complement obiect direct Substantivul la dativ cu functia de complement obiect indirect poate determina insa si un verb care in general sau numai in anumite contexte nu poate avea complement obiect direct Vecinului ii vin oaspeti à Cui ii vin oaspeti vecinului Lui Ion ii convine planul tau à Cui ii convine planul lui Ion Mariei ii place muzica à Cui ii place muzica Mariei Copiilor le este sete à Cui le este sete copiilor In aceste exemple am pus pe primul loc substantivul la dativ cu functia de complement obiect indirect fiindca in majoritatea propozitiilor de acest tip locul obisnuit al substantivului la dativ este inaintea verbului determinat iar termenul cu functia de subiect sta ca in exemplele date dupa predicat Sunt posibile insa si propozitiile cu subiectul asezat inaintea predicatului Planul tau ii convine lui Ion Laudele se cuvin tatalui tau In constructiile de tipul celor discutate aici la III termenul cu functia de subiect arata obiectul atribuit celui denumit de substantivul la dativ ori luat de la acesta sau indepartat de el IV In unele constructii substantivele la cazul dativ nu au nici articol hotarat nici articol nehotarat In astfel de situatii cazul substantivului se recunoaste dupa adjectivul dinaintea lui care primeste articolul hotarat cu forma dativului sau dupa forma adjectivului pronominal aflat

    Original URL path: http://www.cursuri-online.info/gramaticaromana/cazul-dativ-substantivul/ (2016-05-01)
    Open archived version from archive

  • Cazul genitiv- substantivul
    substantivul la genitiv nu arata pe posesorul unui obiect plecarea trenului sosirea oaspetilor ocrotirea copiilor Substantivul la genitiv poate sta imediat dupa substantivul pe care il determina sau poate fi legat de acesta prin articolul posesiv sau genitival è copilul vecinului è un copil al vecinului è niste copii ai vecinului è o casa a vecinului niste case ale vecinului Articolul posesiv este marca gramaticala a cazului genitiv chiar cand nu este exprimat inaintea substantivului articolul posesiv este cuprins in intrebarea de identificare a substantivului la genitiv copilul vecinului al cui copil Folosirea articolului posesiv este obligatorie cand intre substantivul la genitiv si substantivul determinat se afla alte parti de vorbire è malul inalt al raului malul inalt si abrupt al raului Substantivele proprii nume de persoane sau de animale la cazul genitiv primesc inaintea lor ca si la dativ articolul hotarat lui cartea lui Ion cartea lui Carmen o carte a lui Ion piciorul lui Azorel un picior al lui Azorel II Cand substantivul la genitiv nu are nici un articol hotarat nici articol nehotarat cazul este indicat ca si pentru substantivul la dativ prin forma adjectivului care preceda substantivul al frumosu lui acest ui acel ui etc rau al frumoase lor acest or acel or rauri al fermecatoar ei acest ei acel ei privelisti III Substantivele la cazul genitiv sunt folosite deseori cu functia de nume predicativ Copilul aceste este al fratelui meu à Al cui este copilul S IV Substantivele la cazul genitiv pot fi folosite si cu prepozitii sau cu locutiuni prepozitionale asupra deasupra in contra impotriva inaintea inapoia de a lungul in jurul etc Substantivul la genitiv cu prepozitie locutiune prepozitionala poate fi in relatie cu un verb sau cu un substantiv deci poate avea functia de complement sau de atribut Iar s a repezit

    Original URL path: http://www.cursuri-online.info/gramaticaromana/cazul-genitiv-substantivul/ (2016-05-01)
    Open archived version from archive

  • Functiile substantivelor la cazurile dativ si genitive
    se scrie cu ii la genitiv sau dativ singular articulat daca substantivul se termina la nominativ plural nearticulat in i II Ca si la substantivele de felul celor prezentate la punctul I tot dupa forma de nominativ plural nearticulat ne putem conduce si la alcatuirea formelor de dativ genitiv singular ale substantivelor nora si sora cand si acesta arata un grad de rudenie Dar aceste substantive spre deosebire de cele de la punctul I au forma de plural neregulata nora nurori nu nore sora surori nu sore Deci formele corecte de dativ genitiv singular ale acestor substantive sunt Formele nearticulate unei acestei acelei altei etc nurori surori Formele articulate nuror ii suror ii Mariei mele acesteia aceleia etc Fii atent la aceste forme fiindca deseori se face greseli de felul unei nore sau sore norei sau sorei mele acesteia etc In ce priveste formele de dativ genitiv singular unei sore sorei acesteia etc ele exista in limba romana ca forme corecte desi forma de plural este tot surori dar numai cand substantivul sora are alt sens decat acela de grad de rudenie sensul de infirmiera sau de nume al celui mai mic grad din ierarhia calugareasca feminina In aceste cazuri vom spune corect Am cerut ajutorul unei sore sorei de serviciu I am cerut unei sore sorei Maria explicatii despre vechimea manastirii III Substantivele feminine terminate la nominativ singular nearticulat in vocalele ie in hiat cam pi e nu urmeaza regula de la punctual I ci formeaza dativul si genitivul singular articulate de la nominativul singular nearticulat caruia i se adauga articolul i N sing Nearticulat à camp ie D G sing Articulat à camp ie i Tot cu ie se pronunta si se scrie si dativul sau genitivul substantivelor proprii feminine care la nominativ se termina in ia in hiat Nominativ à Mar ia Olten ia Dativ sau genitiv à Mar ie i Olten ie i IV Substantivele feminine din categoria celor prezentate la punctul III campie florarie etc se scriu la dativ genitiv plural articulat cu doi i inaintea articolului hotarat camp ii lor florar ii lor Cei doi i se aud bine in rostire ca vocale ce tin de silabe diferite cam pi i lor flo ra ri i lor V Substantivele feminine cu sens colectiv formate cu sufixul ime care nu au plural muncitor ime taran ime etc au la dativ genitiv singular urmatoarele forme forme nearticulate unei acestei acelei etc muncitorimi taranimi studentimi etc forme articulate muncitorimii taranimii studentimii acesteia aceleia etc Greseli se fac la forma articulata folosindu se forma terminata in ei in locul formei corecte cu ii La forma nearticulata nu zice nimeni unei muncitorime unei taranime etc Deci pentru exprimarea corecta a formei articulate de dativ genitiv a substantivelor din aceasta categorie foloseste ca mijloc de control forma nearticulata de dativ genitiv singular la al carei i final se adauga articolul i unei muncitorim i taranim i etc muncitorim ii taranim ii etc acesteia Substantive neutre I La substantivele neutre de

    Original URL path: http://www.cursuri-online.info/gramaticaromana/functiile-substantivelor-la-cazurile-dativ-si-genitive/ (2016-05-01)
    Open archived version from archive

  • Cazul vocativ- substantivul
    unei propozitii interogative exclamative sau imperative sau cand din context reiese ca persoana chemata se afla departe de cel care o cheama De exemplu Conita Uite Ionel Vrea sa mi rastoarne masina astampara te ca te arzi Ionel Striga iar madam Popescu Ionel Vin la mama Sari conita Varsa spirtul S aprinde I L Caragiale Vizita V Substantivul la vocativ poate avea unul sau mai multe atribute asezate dupa vocativ sau inaintea lui In acest caz nu numai substantivul la vocativ ci si atributele lui au o intonatie mai inalta si pentru acest motiv intregul grup de cuvinte cu vocativul ca centru ca termen de baza se desparte de cuvantul cuvintele invecinat e prin virgula sau semnul exclamarii potrivit modalitatilor de intonatie aratate la III si IV Eu te las tara iubita De al tau cer ma departez Dar cu inima cernita Plang amar amar oftez V Alecsandri Adio Moldovei Fata frumoasa si harnica grijeste ma si curata ma de omizi ca ti oi prinde si eu bine vreodata Ion Creanga Fata babei si fata mosneagului Capetenii ale mele a strigat Gheorghe Doja Sa sune trambitele tacere E Camilar Povesti eroice VI In unele propozitii si cuvantul prin care este exprimat atributul unui substantiv la vocativ isi are determinantii lui atribute sau complemente cu care formeaza un grup al vocativului uneori foarte dezvoltat Copii cu frunti senine Veniti sa primeniti izvorul Nadejdii mele de mai bine O Goga Copiilor Intonatia mai inalta a cuvintelor din grupurile subliniate face ca in rostire intregul grup sa se separe prin pauza de celelalte cuvinte iar in scris pauza trebuie notata prin virgula sau in conditiile de intonatie aratate mai inainte prin semnul exclamarii Uneori apar inlantuite mai multe grupuri constructii vocative In astfel de situatii fiecare grup se pune intre virgule rareori se leaga prin si iar dupa ultimul grup daca se afla la sfarsitul propozitiei se pune semnul exclamarii cand intonatia cere acest semn Fiti bineveniti dragii mei prieteni bravii mei marinari Radu Tudoran Toate panzele sus VII Substantivele la vocativ care denumesc divinitati muze personalitati puternice si trecut sua ideea de dreptate de pace etc constituie o invocatie iar constructiile in care se afla astfel de vocative se numesc invocatii retorice O Doamne Doamne sfinte mai da mi zile de trai Pan ce oi strivi toti lupii toti serpii de pe plai V Alecsandri Dan capitan de plai VIII Substantivul la vocativ poate fi cuprins sau nu in cadrul unei propozitii Cand nu este cuprins in propozitie ci are doar rolul de a exprima o strigare ca in constructiile de felul Ioane Ioane Si Ion pace vocativul constituie singur o comunicare Dupa ea urmeaza de obicei o comunicare sub forma unei propozitii sau a unei fraze Vocativul de adresare neicadrat in propozitie se poate afla intr o constructie cu diferiti determinanti Juni ostasi ai tarii mele insemnati cu stea in frunte Am cantat in tinerete stramoseasca vitejie V Alecsandri Oda ostasilor romani Vocativul de simpla adresare poate sta si dupa o

    Original URL path: http://www.cursuri-online.info/gramaticaromana/cazul-vocativ-substantivul/ (2016-05-01)
    Open archived version from archive

  • Valoarea stilistica a substantivului
    perdeaua de codri metafora explicita prin termenul precedent o raza Metafora explicita poate sta si inaintea termenului care o expliciteaza o sulita de foc o raza strapunse perdeaua de codri 1 Metaforele explicite sunt rezultatul unor procedee variate de transformare a unei comparatii in metafora Cele prezentate mai jos reprezinta situatiile mai des intalnite iar la prezentarea lor am avut in vedere si usurinta mai mare sau mai mica de recunoastere a comparatiei care a stat la baza metaforei Dintre metaforele explicite cele mai apropiate de constructiile cu comparatii stilistice sunt cele provenite din nume predicative substantivale la acuzativ precedate de ca sau din atribute comparative construite cu adverbul de comparatie ca Toate metaforele provenite din constructiile mentionate mai susu se caracterizeaza in privinta provenientei si a modului de exprimare prin faptul ca ele au rezultat numai din inlaturarea adverbului de comparatie ca si ca sunt exprimate prin substantiv fara prepozitie insotit sa nu ca si comparatie de origine de unul sau mai multe atribute sau de o inlantuire de atribute si complemente care impreuna cu substantivul de baza alacatuiesc un tot stilistic prin care autorul metaforei ne transmite ne sugereaza o imagine artistica Metaforele pot fi deci ca si comparatiile din care au provenit simple sau dezvoltate complexe a In majoritatea cazurilor metaforele exprimate prin substantiv la nominativ cu functia de nume predicativ apar in propozitii cu verbul copulativ a fi Porumbistile primavaratice erau o podoaba à metafora simpla Noaptea dumbrava este imparatie fermecata à metafora dezvoltata Metafora substantivala cu functia de numepredicativ poate fi plasata dupa verbul copulativ pe locul obisnuit al numelui predicativ ca in exemplele demai sus sau inaintea verbului copulativ in loc de Porumbistile primavaratice erau o podoaba se poate spune O podoaba erau porumbistile primavaratice In situatiile de acest fel numele predicativ primeste o intonatie speciala care ii subliniaza functia sinctactica evitandu se astfel confuzia cu subiectul si ii sporeste valoarea expresiva Deseori propozitia cu aceasta topica a numelui predicativ metaforic primeste semnul exclamarii Numele predicativ substantival cu valoare de metafora poate aparea cu verbul copulativ neexprimat situatie in care expresivitatea atinge un grad mai ridicat Lipsa verbului copulativ poate fi indicata prin virgula prin linie de pauza si uneori prin semnul doua puncte La rascrucea cailor singuratice calatorul e minune si glasul omului poveste B St Delavrancea Suier Racnet vuiet de arme patrund marea cea calda Evul e un cadavru Paris al lui mormant Mihai Eminescu Imparat si proletar Sufletul vostru un inger inima voastra o lira M Eminescu Epigonii Din exemplele date se poate observa ca deosebirea dintre metafora cu functia sinctactica de nume predicativ in nominativ si comparatie nu priveste numai modul de exprimare lipsa adverbului de comparatie la metafora ci si continutul lipsa lui ca face ca la numele predicativ pe langa sensul calificativ al comparatiei sa fie pusa in evidenta si ideea de identitate de echivalenta intre continutul lui si si continutul termenului cu sens propriu subiectul Identitatea de continut fata de termenul cu sens propriu este o trasatura

    Original URL path: http://www.cursuri-online.info/gramaticaromana/valoarea-stilistica-a-substantivului/ (2016-05-01)
    Open archived version from archive

  • Pronumele si adjectivul pronominal posesiv
    posesorului şi dau indicaţii despre genul şi numărul substantivului care denumeşte obiectul posedat De exemplu în textul Ion Maria a strâns cărţile şi pe ale sale le a pus deoparte pronumele ale sale se referă la substantivul Ion Maria substantiv care arată pe posesorul obiectelor denumite de substantivul cărţile Elementul prin care pronumele ale sale se referă la substantivul Ion Maria este sa acesta arată că pronumele posesiv este la persoana a IlI a numărul singular ale sale are sensul ale lui sau ale ei Prin forma articolului posesiv ale şi prin elementul final le din forma pronumelui sale elemente acordate în gen şi în număr cu substantivul cărţile pronumele ale sale se referă la substantivul care denumeşte obiectele posedate arătând că acesta este de genul feminin şi la numărul plural Datorită acordului putem şti genul şi numărul substantivului care arată obiectul obiectele posedat e chiar dacă pronumele ar fi spus izolat Dacă articolul ar avea forma ai şi pronumele forma săi am şti că pronumele ai săi se referă la un substantiv masculin la numărul plural This entry was posted in pronumele on September 18 2013 by admin Post navigation Pronumele si adjectivul pronominal de intarire One thought on

    Original URL path: http://www.cursuri-online.info/gramaticaromana/pronumele-si-adjectivul-pronominal-posesiv/?replytocom=5639 (2016-05-01)
    Open archived version from archive

  • Pronumele personal
    formele nominativului tu voi Deosebirea dintre valoarea de vocativ si cea de nominativ consta in rolul vocativului de a exprima o chemare adresata persoanei a II a pentru a i face o comunicare Valoarea de vocativ este marcata in rostire prin intonatia mai inalta a pronumelui iar in scris prin punctuatie izolarea pronumelui prin virgula ori prin semnul exclamarii Iubire tu a lumilor coroana P Cerna Poporul III La cazul vocativ pronumele personale au forme accentuate si forme neaccentuate La persoana a III a singular si plural si la persoanele I si a II a plural formele accentuate ale acuzativului sunt identice cu ale nominativului Deosebirea dintre cele doua cazuri consta in faptul ca la acuzativ pronumele accentuate sunt precedate totdeauna de o prepozitie Accentuate pe mine pe tine pe el ea pe noi pe voi pe ei ele Neaccentuate ma ma ma ma m m Te te te te Il l l l O o o o Ne ne ne ne Va va va va v v Ii i i i Le le le le Pronumele neaccentuate determina totdeauna un verb au sensul pe mine pe tine pe el etc si functia sinctactica de complement obiect direct Ele pot fi singure ma asteapta mama sau insotesc obligatoriu pronumele accentuate cu prepozitia pe cand acestea au functia de complement obiect direct marcand astfel prin dubla exprimare a acestui complement deosebirea lui de alte complemente exprimate prin pronumele accentuate cu prepozitia pe Pe mine ma asteapta Pronumele accentuate cu alte prepozitii cand sunt in relatie cu un verb pot avea functia de complement obiect indirect prepositional sau pot fi complemente circumstantiale de diferite feluri Privesc la ei IV Pronumele accentuate la acuzativ in relatie cu un substantive au functia de atribut pronominal prepositional iar cele in relatia cu subiectul prin intermediul

    Original URL path: http://www.cursuri-online.info/gramaticaromana/pronumele-personal/?replytocom=5139 (2016-05-01)
    Open archived version from archive

  • Invata chineza-Cumparaturi-Cursuri-online.info
    Acasa Profesori Links Cumparaturi E mail Cursuri online info Cursuri chineza Ghid de conversatie Chineza Chineza pentru incepatori Limba chineza simplu si eficient Cultura chinezeasca Gandirea chineza Bucataria chineza Mitologia

    Original URL path: http://www.cursuri-online.info/chineza/shopping.htm (2016-05-01)
    Open archived version from archive